RECUPERAREA ACTIVĂ ȘI STILUL SĂNĂTOS DE VIAȚĂ AL PACIENTULUI
– elemente principale de lupta impotriva durerii cronice
1.Recuperarea activă a pacientului
Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajuta la recuperarea fizica si psihica a pacientilor care au suferit de diferite afectiuni.Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil, pentru a asigura desfasurarea unei vieti normale.
Metodele de reabilitare diferă de la o persoană la alta, însă au aceelași scop și anume:
- dobândirea unui status funcțional care să ofere independența și ajutor minim din partea celorlalte persoane;
- acomodarea fizică și psihică a persoanei cu schimbările determinate de boală;
- integrarea corespunzătoare în familie și comunitate.
Recuperarea inițială variază de la un pacient la altul, în funcție de mai mulți factori, precum:
- afecțiunea de care a suferit;
- vârsta pacientului și bolile asociate.
De asemenea, recuperarea necesită multă răbdare și sprijin din partea personalului sanitar, precum și a familiei. Reabilitarea inițială este un proces îndelungat, continuă și după externarea sau transferul pacientului și include:
- o serie de exerciții fizice;
- tratament medicamentos (dacă este necesar);
- consiliere psihologică;
- stil de viață sănătos;
- încurajarea activităților sociale (plimbările, cititul etc.);
- participarea în diferite programe educaționale;
- încurajarea unor activități care îi pot oferii independența necesară desfășurării unei vieți normale.
2.Stilul sănătos de viață
Un stil de viață sanătos presupune:
- Odihnă (somnul) , odihnă activă si managementul stresului;
- Alimentația sănătoasă și hidratare;
- Mișcare – muncă, în funcție de starea pacientului;
- Educația pentru sănătate;
- Natura – Factorii naturali;
Odihna: 7-9 ore pe zi. Odihna prin somn, cel mai sănătos somn este noaptea, de la orele 22:00-23:00 până la 06:00-07:00 dimineața.Odihna poate să fie și activă – odihna activă sau să faci ceva ce te destinde, te relaxează, să faci ce-ți place în viață: dans, înot, muncă plăcută intensă, mișcare, exercițiu fizic sau sport intens, cititul unei cărți, ascultarea muzicii, plimbarea cu prietenii prin parc (prin natură) etc.
Alimentația sănătoasă: scăderea glucidelor din alimentație, scăderea cantității de alimente procesate, scăderea conținutului de acizi grași nesaturați, scăderea consumului de alcool, stoparea fumatului, mâncarea vegetală.
Hidratarea: 6-10 pahare de apă pe zi, de preferat minimum 7-8 pahare (2 litri) de apă pe zi (apă, nu băuturi dulci sau acidulate, de preferat apă plată sau chiar de la robinet).
Munca (de preferat intensa) 8 ore pe zi.
Activitatea fizică: mișcarea intensă în urma căreia să se transpire (mai ales pentru cei care au muncă sedentară, muncă de birou etc.) minimum 30 de minute pe zi sau lucrul în gospodărie, exerciții fizice, sportul, urcatul scărilor și mersul pe jos minimum 30-45 de minute pe zi.
Educația (care include și autoeducația, dezvoltarea personală) este un alt factor important care intră în componența stilului de viață sănătos.
Stilul de viață sănătos înseamnă să ne schimbăm modul de a trăi, dar și modul de gândire (nesănătos) cu un nou mod de trai și un mod de gândire sănătoasă constructivă, pozitivă prin informare si educare continuă.Sa renuntam prin informare, educare, auto educare la obiceiurile proaste, nesanatoase si sa le inlocuim prin obiceiuri bune, sanatoase pentru noi si cei din jurul nostru.
Managementul stresului
Sa luam viata asa cum este cu bune si mai putin bune sa nu lasam necazurile, stresul sa ne doboare altfel sistemul imunitar va scadea, si la un om cu sistemul imunitar scazut vor aparea iminent boli, afectiuni grave si chiar fatale: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare (BCV), atac vascular cerebral (AVC), etc.
Metode de a ne relaxa,de a ne detașa de stresul zilnic:
- audiții muzicale – ascultand muzica care ne relaxeaza;
- lectură – citind lectura;
- iesind cu prietenii sau animalele de companie in zone cu verdeata in care ne putem oxigena creierul si sa ne simtim mai bine;
- sport – sa facem miscare, exercitii fizice. Sportul face ca sistemul imunitar să fie mai rezistent și
să ne simțim mai bine, să fim mai rezistenți la stres si sa prevenim si chiar sa vindecam bolile care au fost declansate de un stil de viata nesanatos.
3.Elemente principale de luptă împotriva durerii cronice
Durerea cronica este larg privita ca reprezentand boala insasi. Ea poate fi mult inrautatita de catre factorii de mediu si cei psihologici. Durerea cronica persista o perioada de timp mai lunga decat durerea acuta si este rezistenta la majoritatea tratamentelor medicale. Ea poate si adesea chiar cauzeaza probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase raman active in sistemul nervos timp de saptamani, luni sau ani. Efectele fizice includ tensiunea musculara, mobilitatea limitata, lipsa de energie si schimbari in pofta de mancare. Efectele emotionale includ depresie , suparare, anxietate si teama de reimbolnavire. O asemenea teama poate impiedica persoana sa revina la munca sa obisnuita sau la distractiile sale.
În funcție de descrierea clinică, durerea poate fi:
- durerea de cap;
- durerea dorso–lombară;
- durerea legată de cancer;
- durerea artritică;
- durerea neurogenă (durerea rezultată din lezarea nervilor);
- durerea psihogenă (durere datorată nu unei boli trecute sau leziuni sau vreunui semn vizibil de leziune interioară);
- nevralgia cervico-brahială, intercostală;
- durerea postoperatorie.
Tratamentul durerii cornice de regulă implică medicamente și terapie. Medicamentele folosite pentru durerea cronică includ analgezice, antidepresive și anticonvulsivante. Diferite tipuri de medicamente ajuta persoanele cu diferite tipuri de durere. De obicei folositi medicamente cu actiune de lunga durata pentru durerile constante. Medicamentele cu actiune de scurta durata trateaza durerile trecatoare. Tratamentul optim al durerii necesită:
- folosirea simultană a mai multor modalităţi de tratament;
- abordarea multidisciplinară, ce permite tratarea factorilor exacerbanţi şi agravanţi.
Alegerea medicaţiei antalgice implică:
- selectarea unui tip de medicament în funcţie de tipul şi de severitatea durerii;
- utilizarea combinaţiilor medicamentoase şi nu combinarea preparatelor;
- administrarea antalgicelor în trepte, conform modelului OMS;
- utilizarea medicaţiei adjuvante antalgice;
- evitarea medicaţiei de tip placebo.
Unele tipuri de terapie ajuta la reducerea durerii dvs. Fizioterapia (cum este stretching-ul),precum și sporturile cu impact redus (cum sunt mersul pe jos, înotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii. Totuși, prea mult sport sau deloc poate dăuna pacienților cu dureri cronice.
Terapia ocupaționala vă învață cum să vă adaptați ritmul și cum să vă realizați sarcinile obisnuite astfel încât să nu vă dăuneze.Terapia comportamentală vă poate reduce durerea prin metode (cum este meditația sau Yoga ) care vă ajută să vă relaxați. Poate ajuta și la scăderea stresului.
Schimbarile de stil de viata sunt o parte importanta din tratamentul durerii cronice. Somnul adecvat noaptea si nu motaitul ziua trebuie sa ajute. Renuntarea la fumat de asemenea, deoarece nicotina din tigari poate face ca anumite medicamente sa fie mai putin eficiente. Fumatorii au mai multe dureri decat nefumatorii.
Majoritatea tratamentelor pentru durere nu va vor anula complet durerea. In schimb, tratamentul va reduce gradul de durere pe care il aveti si de cate ori apare.
Medicii din cadrul spitalului sunt preocupați în desfășurarea activității medicale, în interacțiunea zilnică cu pacientul de cele două elemente principale de luptă împotriva durerii cronice – recuperarea activă a pacientului și un stil de viață sănătos.